Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Un demers necesar pentru întregirea culturii române

        de Mihaela Albu

Încă din ceea ce inspirat a denumit „Precuvântare“ (de sesizat izul arhaic!), Dumitru Sîrghie, cunoscut azi mai cu deosebire fiindcă şi-a asumat datoria morală de a restitui culturii române opera „ultimului gândirist”, care a fost scriitorul Pan M. Vizirescu, publică în 2022 volumul Pan M. Vizirescu – la microfonul radiodifuziunii române. Acesta urmează restituirii romanului inedit Păcătoasa, la aceeaşi editur㠖 „Arena artelor”, editorul beneficiind, cum ne informează, şi de alte lucrări în manuscris ale lui Vizirescu. Prin munca plină de abnegaţie a lui D. Sîrghie, se va întregi astfel personalitatea scriitoricească a acestui înc㠄mare necunoscut” al culturii noastre1, dar se va întregi şi cultura română în ansamblul său. Aceasta deoarece, aşa cum se cunoaşte astăzi, precum au fost interzise operele scriitorilor aflaţi în exilul anticomunist, şi cărţile celor condamnaţi de regim au fost scoase din librării şi biblioteci, rămânând necunoscute generaţiilor următoare. De aceea, demersul unui editor precum Dumitru Sîrghie este cu atât mai salutar astăzi.

Cu reală vocaţie de cercetător, scriitorul slătinean s-a documentat serios, utilizând toate sursele pe care le-a putut afla, aşa cum el însuşi ne informează: „Am avut în vedere în largul meu demers ştiinţific documentele de arhivă care se mai găsesc atât la Biblioteca Naţională, cât şi cele de la CNSAS cu privire la dosarele sale de securitate, articole şi notele autorului din revistele şi jurnalele vremii, înregistrări radio şi video, conferinţe, prelegeri, comentarii, interviurile acordate de Pan M.Vizirescu după revoluţia din decembrie 1989 unor jurnalişti (…), mărturii ale unor oameni de cultură care l-au cunoscut, dar şi ale urmaşilor săi ce mi-au pus la dispoziţie şi o serie de manuscrise inedite culminând cu un roman absolut necunoscut, de cca 554 pagini, intitulat Păcătoasa …” (p. 7).

Editând opera unui autor cvasinecunoscut, câteva capitole premergătoare analizei temei propuse şi mai cu deosebire evidenţierea specificităţii ziaristului Pan Vizirescu se referă la notele biografice şi bibliografice. De altfel, în „Precuvântarea” amintită mai sus, Dumitru Sîrghie insistă şi pe faptul că biografia autorului restituit culturii noastre „este una cu totul specială”, cu atât mai mult cu cât ea poate fi receptată şi drept simbol al vieţii colegilor de generaţie.

Pentru a lămuri cititorii care cunosc mai mult sau mai puţin contextul istoric în care a trăit şi scris tânărul Vizirescu condamnat la închisoare pe viaţă, în lotul celor 14 jurnalişti, de aşa-zisul „Tribunal al poporului”, autorul face un scurt excurs în atmosfera vremii, creionând şi principalele caracteristici ale concepţiilor naţionalist-patriotice ale generaţiei. De altfel, într-o convorbire cu publicista Marina Spalas, chiar Pan Vizirescu justifica poziţia naţionalistă avută în epocă, susţinând că în timpul respectiv toţi marii cărturari mergeau pe linia naţionalistă fără a fi legionari.

Volumul cuprinde o prezentare a biografiei lui Vizirescu, în acelaşi timp şi a familiei acestuia, el trăind într-un „exil de tain㔠(a stat ascuns 23 de ani!), aflându-se în acelaşi timp într-o închisoare mai larg㠖 care a fost statul comunist. De aceea, editorul insistă pe faptul că naţionalismul jurnalistului a însemnat de fapt anticomunism. Şi astfel, după ce-i prezintă activitatea la microfonul radiodifuziunii române, unde vorbea despre pericolul „urgiei roşii”, despre religia creştină, despre război, şi-i arată orientarea, D. Sîrghie încheie cu un capitol concluzie: „Opera lui Pan M. Vizirescu – un important tezaur pentru Istoria culturii româneşti”.

Cu acest volum, ca şi cu ceea ce a dat spre publicare până acum (şi mai ales cu cele ce urmează, după mărturisirile editorului), Dumitru Sîrghie lucrează intens pentru a restitui culturii române numele şi mai ales opera lui Pan. M. Vizirescu, o operă vastă şi diversă (scrieri poetice, epice, dar şi jurnalistice). Consideră, pe bună dreptate, c㠄opera lui Pan M. Vizirescu, trecută prin sita răstimpului şi a gândirii marilor personalităţi ştiinţifice, jurnalistice, literare, filozofice care i-a urmat lui Eminescu şi Iorga, Arghezi, Blaga, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic ş.a. reprezintă un important tezaur pentru istoria culturii româneşti şi un act de dreptate istorico-literar㔠(p. 123).

Ceea ce reuşeşte Dumitru Sîrghie în tot demersul său (atât de important – repetăm – pentru literatura română!) este, aşadar, restituirea unei importante personalităţi ale culturii noastre, marginalizate sau total necunoscute pentru mulţi dintre cititorii de astăzi.

1 „În momentul de faţ㠖 subliniază editorul – opera lui Pan M. Vizirescu se află într-o ipostază deloc favorabilă, fiind în continuare necunoscută.

Nu i s-a restituit mare parte din opera sa critică şi poetică, nu i s-a adunat şi publicat opera sa epică, iar în ceea ce priveşte opera gazetărească şi aceasta a rămas, din păcate, o mare necunoscut㔠(op. cit., p. 10).

Nr. 08 / 2023
Cărţi primite la redacţie

In memoriam Virgil Stanciu

Calendar al scriitorilor din Filiala Craiova a USR

Cunoaştere fără învăţătură
de Gabriel Coşoveanu

Fleur de Guinée
de Cătălin Pavel

Motăneasca însoţire

Solitar de duminică (3)
de Gheorghe Grigurcu

Concursuri şi crime bolşevice
de Nicolae Prelipceanu

Această carte este, deci, o triplă biografie încrucişat㠖 Charles, Camilla şi Diana –, care nu a mai existat până acum
de Jean Des Cars

Despre Paris şi restul lumii (cu multe scene româneşti)
de Mihai Ghiţulescu

Rockul, o plăcere vampirică
de Dumitru Ungureanu

Dincolo de rama tabloului
de Gela Enea

Exilul literar românesc, între popularizare şi cercetarea propriu-zisă
de Silviu Gongonea

Spinoasa problemă a kitschului: „disjuncţii culturale” şi repere critice
de Gabriel Nedelea

Dantela poeziei vizionare
de Gabriela Gheorghişor

Anul Monica Lovinescu – Marea Doamnă a Exilului Românesc
de Cristian Pătrăşconiu

Dacă acest Duh al lui Dumnezeu ar funcţiona şi ar fi pus la locul care i se cuvine, între oameni nu ar mai exista războaie
de Marian Zidaru

Circul, o lume în oraş
de Carmen Teodora Făgeţeanu

Un poet eclectic: Julien Caragea
de Florian Copcea

Un demers necesar pentru întregirea culturii române
de Mihaela Albu

Adevărul în doi al ambiguităţii iubirii
de Ilona Duţă

Un debut ca o lebădă
de Daniela Micu

Poezie
de Liviu Georgescu

FITS 2023: miracol, teatru şi dans în vremea războiului
de Daniela Firescu

Magia poveştii
de Viorica Gligor

Un vârtej existenţial – singurătatea senectuţii
de Gabriela Nedelcu-Păsărin

Clara citeşte Proust
de Stéphane Carlier

Inferno 2.0
de Erwin Kessler

© 2007 Revista Ramuri